Trezește diminețile din tine -
să nu te lași să mori lângă ruine...
ziua de ieri se stinge, se tot stinge -
de ce vrem iar să ne-amintim?
Atâtea parfumuri pierdem și uităm
încât furăm din clipe chiar esența,
ne-adăpostim prin nostalgii și prin troieni
în zilele ce-ar trebui să fie primăveri...
Nisipurile ne trezesc cu soare-n ochi
ne punem ochelari să nu iscăm o întâlnire
"face to face" cu propria lumină
îngropată într-o jumătate de ruină...
Astăzi se distribuie pastile de-ntuneric
zice-se pentru sănătatea mentală a inimii;
după un hap te trasformi într-un alt eu
cu bezna legată de ochi și de vine...
Cine dracu' să vrea curcubeu
când eu te vreau doar pe tine
și cui dracu'-i pasă de ruine
când știu că-i atâta viață-n mine?
S-au rezervat, ca-n fiecare săptămână,
ceva minute de netrăiri să mi le mor,
mă-ngrop acum într-o secundă ca-ntr-un dormitor
și-adorm gândind la tine "Noapte bună!".
