Să stai pe plajă cu o ciocolată și să o-ntrebi de-i dulce apa mării...
Să mănânci biscuiți sărați asezonați cu un pahar de iaurt
și să citești "Dilema";
într-un background aparent scoicile să-și facă loc în ceruri,
soarele pe maluri.
Să nu pui niciodată întrebări unei dimineți ce tocmai ți-a omorât un vis -
îți va răspunde în doi peri cu un leneș și nesimțit dezgust
sugerându-ți căutarea de sine doar în noapte...
Cine dracu' găsește răspunsuri la lumina zilei
când totul se agită-n jur ca stelele-n orbite?
Să nu încerci a căta vreodat' răspunsul -
de nu vine singur la tine, nu e răspunsul ce îți trebuiește.
Să-ți amintești de-uitări...
Să-ți amintești de-uitări ce vin când parcă sunt chemate
să lege între sfori acele zile blestemate -
și dacă ea nu vine, de nu mor sori?
Nu căuta răspunsul - că nu vine...
Ai uitat? E-n noapte!
Să nu pui niciodată întrebări când răspunsuri nu-s -
întreb eu vântul de ce bate or marea de ce-i tristă?
Să visezi!
