Să pleci la drum când dorul te îndeamnă,
chiar și atunci când barca nu te cheamă
și să asculți cum caii își vorbesc pământului
despre povești ce-aud în șoapta crângului.
Să explorezi ființa din ceruri or din ape
și să te-arunci în umbrele din tine ce țin până departe.
Să bată soarele puternic în turla ce-i în zare,
iar pașii fără număr ce duc spre nicăieri
să te îndrume spre-acasă la gardurile-nalte
ce lasă floare-n geam s-aducă mângâieri.
