În aceasta lume foarte modernă, mâncăm bumbac la cină -
se spune că rezistă pentru zeci de ani după ce l-ai uscat -
deci, când vom termina rezerva de cereale de la stat,
ne intindem pe sârme și savurăm un pahar de terebentină.
Dimineața - pe post de cafea - fierbem dosare pline de hârtii
pentru că - nu-i așa - celuloza întărește organismele vii,
fumăm cu nesaț din monitor, din cabluri ori dintr-o tastatură -
bălmăjim apoi filozofeli - către copii - pe post de învățătură.
Plecăm multumiți către locul de muncă ideal și luminos
Unde șeful este o creatură ciudată dintr-un material lemnos;
Ne predăm mâinile, picioarele și ochii unor lanțuri electrice -
Adăugăm o pagină la eterna poveste a unei vieți mirifice.
