Citesc din Blaga câteva cuvinte
și ca de fiecare dată
un gând zboară la tine -
pe el îl uit îndată;
rămâne-n amintire umbra lui,
iar tu îmi vii în valuri
să adăstezi pe țărmuri aurii -
acolo între geamuri.
Și stai povești s-asculți,
dar nu ești printre ele,
strivită ești între doi munți
de griji ce cresc până la stele.
Gonește luna aur din ferești,
tu stai povești s-asculți,
iar printre ele rătăcești
ca noaptea neagră dintre munți.
